Terapia senzorială
Tereapia de integrare senzoriala – o terapie bazata pe dovezi stiintifice
Termenul “integrare senzoriala” se refera la procesarea, integrarea si organizarea informatiilor senzoriale din corp si mediu.
Informatiile senzoriale sunt interceptate prin intermediul simturilor noastre: vizual (vedere), auditiv (auz), tactil (atingere/ pipait), gustativ (gust), olfactiv (miros), proprioceptiv (constientizarea corpului si a pozitiei sale), vestibular (miscare, echilibru si coordonare) si interoceptiv (sistemul senzorial intern care ne tine la current cu ce se intampla in interiorul nostru: foame, sete, mers la baie, oboseala etc).
Dr. A Jean Ayres a definit integrarea senzoriala ca fiind “procesul neurologic care organizeaza senzatiile din corpul propriu si din mediu, si care face posibila folosirea eficienta a corpului in raport cu mediu.”(1972)
Au fost identificate patru categorii de dificultati de integrare senzoriala (Parham si Mailloux, 2015):
- Probleme de modulare senzoriala: atunci cand creierul raspunde prea putin sau prea puternic informatiei senzoriale.
- Probleme perceptuale sau de discriminare senzoriala: cand creierul are dificultati in a da sens informatiilor senzoriale primite.
- Probleme functionale vestibulare bilaterale: echilibru si coordonare deficitare.
- Probleme cu praxisul: planificare motorie deficitară.
Terapia de integrare senzoriala (TIS) include expunerea structurata la stimuli senzoriali, terapie prin miscare, activități de echilibru, activitati fizice si schimbari in mediu atent structurate si personalizate.
TIS este recunoscuta din 2020 ca fiind o terapie bazata pe dovezi stiintifice (evidence-based practice) de catre US Child Development Research Body (Departamentul de Cercetare a Dezvoltarii Copilului al Statelor Unite), ca urmare a analizei rezultatelor demonstrate de studii publicate, care îndeplinesc criteriile științifice impuse de organismul de cercetare.
O terapie este considerată evidence-based practice atunci când există suficiente dovezi științifice privind progresele obținute de beneficiarii terapiei, prezentate de studii științifice publicate.
Numeroase studii arata ca interventiile senzoriale clinice, in particular Terapia de Integrare Senzoriala Ayres, oferă rezultate în privința obiectivelor terapeutice la copiii cu autism.
Intr-un studiu publicat in American Journal of Occupational Therapy, au fost intervievati 16 parinti/ ingrijitori ai unor copii care au participat intr-un program de TIS timp de 6 luni in cadrul Spitalului de copii din Cincinnati. Parintii/ ingrijitorii au scorat obiectivele stabilite inainte de a incepe TIS, conform scalelor Canadian Occupational Performance Measure (COPM – scala canadiana de masurare a performantei ocupationale) si Goal Attainment Scale (GAS – scala de atingere a obiectivelor). Scorurile acestor scale au fost analizate in trei puncte diferite: inainte de interventia intensiva de TIS, imediat dupa terminarea interventiei intensive de TIS, si 6-12 luni dupa terminarea interventiei intensive TIS. Au fost stranse, deasemenea, si date calitative privind perceptia parintelui asupra interventiei intensive TIS, prin intermediul unor interviuri telefonice cu intrebari cu raspuns deschis. Rezultatele acestui studiu au aratat ca copiii care au participat la interventia TIS in cadrul spitalului din Cincinnati au avut imbunatatiri semnificative imediat dupa terminarea interventiei, comparativ cu scorurile obtinute inainte de interventie, si au mentinut imbunatatirile 6-12 luni dupa terminarea interventiei. Din interviurile cu parintii au fost identificate si beneficiile programelor TIS percepute de acestia.
Intr-un studiu randomizat, publicat in National Library of Medicine, a fost evaluata o interventie pentru dificultati senzoriale pentru copii cu autism cu varste cuprinse intre 4 si 8 ani. Rezultatele au aratat ca copiii din grupul experimental (17 copii), care au participat la 30 de sesiuni de TIS, au avut rezultate semnificativ mai bune la scala Goal Attainment Scales, si in privinta asistentei ingrijitorului la activitatile ce tin de ingrijire personala si socializare, comparativ cu grupul de control (15 copii), care a primit ingrijirea obisnuita.
Intr-un alt studiu pilot publicat in National Library of Medicine, au participat la un program de vara cu activitati terapeutice 37 de copii (32 baieti, 5 fete) cu tulburare din spectrul autist, cu varste cuprinse intre 6 si 12 ani. Au fost inclusi doar participanti care prezentau o tulburare de procesare senzoriala, determinate prin scala Sensory Processing Measure. Cei 37 de participanti au fost repartizati aleatoriu in doua grupe de tratament: 20 au primit interventii de integrare senzoriala (IS) si 17 interventii de motricitate fina (MF). Toti participantii au participat la 18 interventii tratament a cate 45 de minute fiecare pe o perioada de 6 saptamani, cu exceptia unui copil care a primit 17 interventii deoarece a lipsit la ultima sedinta. Ambele grupe au demonstrat imbunatatiri semnificative pe scala GAS, insa grupul care a primit interventia de integrare senzoriala a demonstrat mai multe imbunatatiri comparativ cu grupul care a primit interventia pe motricitate fina, conform scorurilor furnizate de parinti si profesori. Grupul care a primit interventia de integrare senzoriala a afisat semnificativ mai putine manierisme autiste comparativ cu grupul cu interventie pe motricitate fina, indicand ca interventiile de integrare senzoriala ar putea avea un impact asupra simptomelor TSA.
Rezultatele cercetarii au demonstrat schimbari semnificative asupra comportamentelor stereotipe autiste si un progres semnificativ catre obiectivele individuale in ariile procesarii senzoriale si auto-reglare, functii socio-emotionale si abilitati motorii fine.
Alte studii au identificat imbunatatiri in privinta comportamentelor de angajare in activitati (Watling si Dietz, 2007), si scaderea comportamentelor auto-stimulative (Smith et al., 2005).
