Ce reprezintă ADHD?
ADHD sau tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție, reprezintă o boală care afectează copiii înainte de împlinirea vârstei de 7 ani și în proporție mai mică adulții, determinând lipsa capacității de focusare (lipsa de concentrare), hiperactivitate și impulsivitate.
Cauzele sindromului hiperkinetic
Cauzele care stau la baza manifestărilor specifice sindromului hiperkinetic cu deficit de atenție nu au fost elucidate în totalitate, însă, se consideră faptul că predispozitia genetică, nașterile premature sau dificile care pot determina hipoxie perinatală a fătului și consumul de alcool sau tutun în perioada sarcinii, constituie principalii factori determinanți ai ADHD.
Factorii psihosociali reprezentați de familiile monoparentale, plasarea în orfelinate și mediul haotic de creștere al copilului reprezintă alte cauze care contribuie la apariția sindromului hiperkinetic cu deficit de atenție.
Simptomele ADHD
Simptomele sindromului hiperkinetic cu deficit de atenție pot fi clasificate în următoarele categorii:
Prezența deficitului de atenție specific acestei tulburări comportamentale este recunoscut prin:
- Lipsa de atenție acordată unei anumite activități;
- Pacientul nu este atent la informațiile care i se comunică verbal și prezintă capacitate de memorare diminuată;
- Nerespectarea instrucțiunilor sau regulilor la școală sau la job;
- Lipsa capacității de organizare a sarcinilor;
- Rătăcirea frecventă a obiectelor personale;
- Distragere ușoară de la activitatea curentă prin stimuli externi;
Hiperactivitatea pacientului cu ADHD se recunoaște prin:
- Incapacitatea de a-și menține poziția pe scaun: pacientul se foiește, se joacă cu mâinile și picioarele;
- Alergat, cățărat excesiv la copii mici, stare de neliniște motorie la adolescenți și adulți;
- Dificultate în a întreprinde activități distractive în liniște;
- Logoree (vorbit în exces).
Impulsivitate verbală și motorie:
- Întrerupe frecvent propozițiile interlocutorului sau oferă răspunsuri înainte de finalizarea întrebării care îi este adresată;
- Nu poate sta la rând;
- Întrerupe în mod frecvent activitățile și conversațiile altor persoane.
Diagnosticul sindromului hiperkinetic cu deficit de atenție
Diagnosticul sindromului hiperkinetic este stabilit de medicul psihiatru pe baza informațiilor obținute de la familie, profesori sau anturajul pacientului și al interviului psihiatric.
Tratamentul sindromului ADHD
Metodele de tratament aplicate pacienților cu tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție THDA au ca scop diminuarea comportamentelor inadecvate, recuperarea stimei de sine, îmbunătățirea calității performanțelor școlare și profesionale și înlesnirea integrării în societate prin terapie comportamentală și terapie medicamentoasă.
Terapia comportamentală se poate efectua atât în grupuri special organizate cât și în familie, în medii lipsite de factori de distragere ai atenției și presupune efectuarea de activități specifice care necesită urmărirea de instrucțiuni clare, etapizate, urmate de un sistem de recompensă la finalizarea cerințelor.
Tratamentul medicamentos al ADHD se bazează pe administrarea antidepresivelor, antipsihoticelor, anticonvulsivantelor și amfetaminelor în conformitate cu schemele de tratament stabilite de medicul psihiatru.
PoȚi afla mai multe pe următoarele site-uri:
Evidence for overlapping genetic influences on autistic and ADHD behaviours in a community twin sample
Nonpharmacological Interventions for ADHD: Systematic Review and Meta-Analyses of Randomized Controlled Trials of Dietary and Psychological Treatments
Lifespan Persistence of ADHD: The Life Transition Model and Its Application
